De la grija pentru cei închiși la a fi mâinile lui Dumnezeu!

Pe 24 octombrie curent, au avut loc 3 seminare consacrate armoniei vieții și artei de a făuri oameni frumoși. Două activități s-au desfășurat cu colaboratorii Penitenciarului nr. 10 Goian și cu tinerii angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției. A treia activitate a fost desfășurată pentru minorii din penitenciarul nr. 10 Goian, care au participat la seminarul intitulat ,,Cum putem să trăim fericiți toată viața?”

Colaboratorii și tinerii angajați ai penitenciarului sunt oameni care doresc să facă bine, care sunt conștienți de marea lor responsabilitate la locul de muncă. Înainte de orice, ei trebuie să înțeleagă de ce ajung minorii să greșească grav și faptul că există posibilitatea recuperării. Iată fragmente din discuțiile cu ei.

„Trăim astăzi într-o societate globală, în care evenimentele generatoare de crize de tot soiul afectează atât culoarul social, cât și pe cele familial și individual. Este evident că aceste crize deformează echilibrul intern al persoanei; în general, o situație generatoare de stres ridicat afectează capacitatea omului de a gândi și de a acționa sigur și de a rezolva problema care a generat situația. Nu ne mirăm când realizăm că fiecare om s-a confruntat, la un moment dat, cu o situație de criză sau, cel puțin, a fost martor la un episod critic.

Și, în aceste situații, uneori greșim. Probabil nu există om care să nu fi greșit niciodată, într-o situație de criză. Greșelile pot fi mici, dar pot fi mari. Uneori, printr-o greșeală mare, putem fi doborâți, însă ne putem ridica, pentru că ,,înfrângerile înțelepțesc mai mult decât biruințele” (Doamna Despina, soția voievodului Neagoe Basarab). Acesta este un exercițiu firesc în curba de învățare, potențialul se dezvoltă și astfel ne permite să ne atingem scopul. Să nu uităm că ridicarea este mai prețioasă decât căderea!

Prin ce ne ridicăm, ce ne dă puterea de a merge mai departe, cum putem deveni lumină pentru alți oameni, așa cum suntem chemați să fim? Prin faptul că avem în noi semănate daruri necesare pentru întreaga viață. Tot ce avem în lume și în noi sunt daruri primite de la Dumnezeu, pentru a le înmulți și pentru a înfrumuseța și viața altora.

Dar aceste daruri care ne-au fost date ne sunt spre folos atunci când le utilizăm bine și ne sunt spre stricăciune când le întrebuințăm inadecvat. Dacă cineva le-a întrebuințat rău, de vrea să se ridice trebuie să le întrebuințeze bine.

Mare răspundere au oamenii cu talent, lideri ai atitudinilor, cei care influențează valorile și aspirațiile celorlalți oameni. Iar responsabilitatea crește cu cât oamenii sunt mai sus așezați pe treapta socială. În cazul conducătorilor unui popor, răspunderea lor e mai mare decât a celorlalți oameni în faţa naţiunii, căci ei sunt răspunzători de rătăcirile, de coborârile poporului și răspund pentru ceea ce ar fi putut să facă și nu au făcut pentru neamul lor.

Noi, ca popor, avem un potențial fantastic de a ieși din orice situație de criză, pentru că avem o bună recoltă de oameni liberi, frumoși. Important e să fim uniți: ,,unde-i unu nu-i putere, unde-s doi puterea crește și dușmanul nu sporește”, spune poporul nostru. Și ce ne dă puterea de a ne uni? Dragostea îi unește pe oameni, îi ține laolaltă. Astfel țara poate înflori!

Dar mai este ceva, pe lângă ceea ce vine din lăuntrul nostru. Să fim atenți la invitațiile neclare care vin din afară împotriva rădăcinilor noastre cu scopul de a ne îngenunchea. La temelia țării noastre au stat strămoșii noștri. Ei sunt modele de viață pentru noi, ei au așezat temeinic demnitatea noastră fiind de neclintit în fața compromisurilor. Să avem curajul de a mărturisi adevărul pentru că ne întărește sufletește!

Și mai credem că grija principală a unei țări, națiuni este de a-și ocroti oamenii, în special, copiii, leagănul umanității. Fiecare viață contează! Fiecare moment al vieții contează! Cum ești în relația cu partenerul de viață, cu copiii, cu familia, cu prietenii poate ajuta vieții. Bărbații au un rol major, de a spune ,,da” vieții! De aceea, participarea taților în sprijinirea femeilor însărcinate este plenară. Cu cât un bărbat se angajează să îndeplinească o paletă de responsabilități față de copil și de mamă, cu atât el se maturizează și capătă valoare viața lui însuși! Femeia a fost lăsată pe pământ cu darul de a naște prunci și de a continua neamul. Fiind înzestrate cu iubire, mamele sunt adevărate lumini în demersul unui popor, având în sine rostul de a răspândi pacea!”

Au fost și alte cuvinte care au izvorât spontan, de la inimă la inimă, și care au bucurat și întărit sufletește pe cei care au o meserie atât de dificilă, dar atât de importantă, căci acești lucrători sunt chemați să sprijine ridicarea unor mlădițe tinere, în căutare de soluții reale la problemele lor.

Cum putem să trăim fericiți toată viața?

„Cum putem să trăim fericiți toată viața?”Aceasta a fost tema întâlnirii băieților din penitenciarul nr. 10 Goian cu Nadejda Usatîi. Discuția a pornit de la faptul că fiecare om este o valoare și fiecare om a primit daruri nebănuite, pe care le va descoperi doar dacă le va lucra. Ca atunci când îngrijești o grădină și cu cât o îngrijești mai mult ea devine mai roditoare.

O altă parte importantă a discuție s-a referit la capacitatea de a face ceva pentru ceilalți și astfel, împreună, să construim ceva care ne bucură pe toți și pe care nici unul nu l-ar putea face singur. Și, pentru că avem nevoie de poduri către sufletele celor de lângă noi, pentru a comunica și a ne înțelege cu ei, am construit împreună un pod. Nici unul dintre participanți nu am fi reușit de unul singur, dar împreună am reușit!

Adevărul este că singuri nu putem face nimic. Dacă suntem uniți, atunci lăsăm orgoliul la o parte și ne dăm seama că timpul în care putem să facem binele este, totuși, limitat. Și trebuie să îl facem !

Podul bine construit a oferit coordonatoarei prilejul să îi felicite pe constructori: „Cred că puteți fi o echipă unită. Cred în voi!”

Noi suntem diferiți, fiecare e bun în domeniul său de activitate, dar avem același scop. Fiecare e important dintre voi: dacă nu era Valentin, Alexandru sau Pavel sau oricare altul, nu s-ar fi reușit. Cineva e bun lider, manager, altcineva a dat idei bune, cineva inginer, altul a construit propriu-zis și tot așa…

În viața fiecăruia putem face greșeli sau putem să nu reușim ceva bun. Dar dacă cerem ajutorul i îl oferim, dacă alcătuim o echipă a binelui, atunci învingem, atunci reușim să facem binele, atunci viața noastră se umple de bucurie și de dragoste.

La finalul întâlnirilor, Nadejda Usatîi, reprezentanta Asociației Moldova pentru viață, a oferit tuturor colaboratorilor sistemului penitenciar prezenți la eveniment, pliante informative și reviste ,,Pentru viață”.

Ținem să mulțumim frumos Protoiereului Mitrofor Teodor Spătaru pentru buna organizare, precum și Doamnelor Elena Ermurachi, Director adjunct al centrului de instruire, și Liuba Jignea-Suveică, Directorul penitenciarului nr. 10 Goian, pentru călduroasa primire.

Biroul de presă AO Moldova pentru viață