Pr. Lect. Sup. Viorel Cojocaru la Conferința Națională În sprijinul femeilor însărcinate 2022: ,,Sindromul psihofiziologic post-avort prin optica consilierii spirituale”
La data de 19 decembrie 2022, au avut loc lucrările Conferinței Naționale În sprijinul femeilor însărcinate, ediția a II-a. Tema ediției a fost: ,,De la criza de sarcină la efecte sistemice”.
Pr. Lect. Sup. Viorel Cojocaru, Catedra de filosofie și boetică a USMF ,,Nicolae Testemițanu” din Chișinău, a susținut un discurs pe tema: ,,Sindromul psihofiziologic post-avort prin optica consilierii spirituale”.
,,Toți sfinții sunt ocrotitorii copiilor, fiindcă toți au fost copii, iar datorită că au păstrat acel suflet de copil curat, au ajuns la Dumnezeu.
E greu de spus, iarăși revenim la o identitate a Bisericii pe care o promovează și la rândul nostru aspectul medical, axat mai ales pe conceptul de a nu generaliza problemele, efectele și consecințele. Și mult stimată doamna Diana îmi vine greu să expun, dar vă asigur că o consecință dublă: psihică va fi și cu siguranță redresată spre o consecință fiziologică din punct de vedere medical. De aceea în dependență de starea de sănătate sau problema mamei care dorește să realizeze acest lucru. Tipurile de avort se clasifică din punct de vedere bioetic în două: voluntar și involuntar. Acest aspect fiind văzut din perspectiva autonomiei mamei sau femeii. În procesul consilierii spiritual-religioase e obligatoriu de ținut cont de acest aspect, în acest context mărturisirea face parte din consilierea spirituală, din punct de vedere conceptual. Deseori la Biserică credincioșii confundă Taina Mărturisirii cu consilierea. După avortul voluntar, cum spunea și părintele Nicolae Ciobanu toată familia suferă în comun, iar de cel involuntar tot suferă, doar că amprenta psihologică ca părinte criminal mai nu se simte. Involuntar, când nu e săvârșit de intenția și mâna omului. Avortul se împarte în multe categorii: criminal, eugenic, terapeutic, etc, iar preoții ar fi bine să cunoască elementarul și substratul acestor tipuri de avort, pentru a ușura suferința mamelor ce-și pierd așa copii.
Din punct de vedere duhovnicesc, un duhovnic necesită să se comporte adecvat cu mamele respective, și m-ași bucura dacă s-ar ținute cont și de aspectele bioetice ale avortului. Dacă vorbim de avortul terapeutic poate fi cumva justificat, nu poate fi păstrată sarcina din motive întemeiate. Dar cunoaștem multe cazuri când mama ia singură hotărâre, noi, preoții fiind împotrivă, mai ales peste cele trecute de 30 de ani, care merg la testul genetic.
Necesită cunoscute și consecințele fiziologice ale avortului, când vorbim și despre siguranța sănătății mamei. Trebuie să fie cunoscute complicațiile care apar după primele ore post-avort: sunt hemoragii uterine, dacă nu se redresează situația după 30 minute femeia poate să moară, dacă nu se reușește să se oprească hemoragia. O altă problemă ține de perforația uterului în procesul avortării, iar acesta fiind un organ indispensabil procesului de naștere, de procreare. Un alt aspect fiind cel după anestezie, sau tot felul de viruși etc. O altă categorie de complicații apar după primele 3 ore până la 28 zile, când rămân părți ale bebelușului în uterul mamei, producând o infecție destul de serioasă. Hemoragiile pot apărea pe durata a 40 de zile. Iar a treia categorie de complicații sunt cele după 28 zile, anomalii menstruale după care femeile nu pot avea copii, remușcări, suferință și halucinații. Din punct de vedere psihologic trebuie să înțeleagă că femeia este ființa lui Dumnezeu dată pentru creare, și El lucrează prin ea aducând longevitatea și perpetuarea vieții terestre.
Noi nu justificăm ce a greșit, fiind făcut acest lucru voluntar sau involuntar, condusă femeia chiar și de probleme și neajunsurile sociale. Aspectul duhovnicesc se abordează în spovedanie, și consecințele psihice nu cad doar pe femeie, ci și pe bărbat, care refuză să crească un copil, astfel e greu pe acesta să-l readucem în familie. Sunt lucruri des întâlnite la spovedanie aceste subiecte. Sentimentele femeii fiind curmate de neîncredere, care aduc probleme grave în familie, dar o consiliere spirituală bună, împreună cu rugăciunea și asumarea poate ajuta la depășirea acestora. Discutam cu un profesor universitar despre toate aceste probleme familiare, anxioase, care apar la sistemul nervos la femeile respective ce au comis această faptă. Biserica este un sprijin pentru ele, iar ca recomandare pentru aceste familii ar fii adoptarea unui copil de seama celui pierdut.
Vă îndemnăm să susțineți familiile să aibă copii și să aveți o armată întreagă care să vă țină spatele la bătrânețe”.
Diana Leșan